Lăsăm de-o parte cele două echipe bucureștene și facem o oprire în locul care pentru mulți dintre noi înseamnă a doua casă. Istoria consemnează anul 1951 drept momentul inaugurării Stadionului Dinamo, dar cum arăta peisajul din Ștefan cel Mare înainte de noua construcție?
Pornim de la două hărți ale Bucureștiului interbelic:
Pe amplasamentul Stadionului Dinamo se afla un velodrom (unul diferit față cel care există și astăzi), iar la nord, în zona velodromului din prezent era situat Hipodromul Floreasca. Hipismul era un sport extrem de popular în București în prima parte a secolului XX.
Ceva mai târziu, la sfârșitul anilor ’30, Hipodromul Floreasca a fost închis, iar zona a fost parcelată pentru construcția de locuințe. Astăzi, pe acest loc regăsim cochetele străzi cu nume de compozitori care alcătuiesc cartierul Floreasca.
Velodromul amintit mai sus a rămas în picioare, iar pasajele publicate în presa vremii relevă informații despre activitățile desfășurate în acel spațiu. Le redăm mai departe în ordine cronologică:
24 aprilie 1935, Gazeta Sporturilor publică un material din care aflăm că Velodromul din Șoseaua Ștefan cel Mare a fost trecut în subordinea Primăriei Sectorului I Galben (sectoarele capitalei aveau pe atunci denumiri de culori), care avea în plan să demareze lucrări de modernizare, inclusiv pentru un teren de fotbal. Primar era în acel moment Ion Săbăreanu, care în același timp avea funcția de președinte al clubului Viforul Dacia.
16 mai 1935, acesta acordă un interviu legat de planurile pentru Velodrom. Se dorea în acel moment dezvoltarea clubului polisportiv Viforul Dacia, în special pentru tinerii din zona Sectorului Galben.
23 iunie 1935, un nou reportaj oferă informații despre stadiul lucrărilor. Aparent accentul era pus pe pistele de atletism și ciclism.
12 noiembrie 1935, regăsim o cronică a partidei dintre Viforul Dacia și A.C.S.A., disputat pe Velodromul din Șos. Ștefan cel Mare.
22 ianuarie 1936, apar noi informații legate de situația complexului sportiv.
24 februarie 1936, este publicat programul campionatului districtual București, unde putem observa că toate partidele Viforului Dacia urmau să se dispute pe Velodromul din Șoseaua Ștefan cel Mare.
12 mai 1936, observăm primele imagini din cadrul Velodromului, cu ocazia unui concurs de atletism. Fotografiile nu relevă din păcate un cadru exact cu arena sportivă.
Pe scurt, locul actualului nostru stadion a fost, în trecut, tot un complex sportiv, fiind casa Viforului Dacia, un club ce nu a ajuns niciodată la un nivel ridicat în fotbal. Baza sportivă a fost folosită de tinerii din zona Floreasca și împrejurimi, clubul având rezultate semnificative în atletism, ciclism, dar și rugby.